6 mai, in fiecare an
Eu stiu cum arata o fata FRUMOASA (frumoasa, frumoasa!!!) si DESTEAPTA (desteapta, desteapta!!!) - asta in afara momentelor in care ma uit in oglinda, dar la mine pun un singur "desteapta" si un singur "frumoasa". La ea este de doua ori scris, si cu semnele de exclamatie puse la sfarsit. De trei ori!Exista asa ceva, oameni buni! Si este si prietena mea, pe deasupra (sa zic asa...cine se aseamana, se aduna... :D).
Nici nu stiu ce sa spun (aici, ca fatza in fatza nu ma dau eu la marturisiri din astea!) ca sa inteleaga cat de mult tin la ea si cat de mult o respect pentru cum este ea acum si ce suflet mare are. Si nu numai suflet mare are, dar fata asta e un fenomen: mai are si caracter, pe deasupra!
...Si nici nu stiu cum sa povestesc de cand ne stim noi doua. De la gradinita? Dinainte de gradinita? Dinaintea erei noastre? Pfuuu, ca departe mai este in timp.
Prieteniile astea, cladite in timp si in suflet, dureaza toata viata. Eu asa cred. Si mai cred ca mereu Nico o sa fie prietena mea, si mai cred ca o sa fim mereu una langa alta si mereu o sa stim una de alta. Eu asa vreau sa fie si asa cred ca o sa fie.
Pe scurt, povestea mea este: m-am nascut, am facut eu ce am facut, am intrat la gradinita, atunci (sau inainte de asta, chiar ca nu mai stiu, asa de mica eram si fara de memorie) am intalnit-o pe Nicoleta, am intrat la scoala, Nicoleta a fost colega mea de clasa, am terminat clasa a 8-a, am dansat impreuna la balul de sfarsit, am intrat amandoua la liceu, in orase diferite dar in weekend ne vedeam acasa si...ce prapad era la sambata in discoteca atunci cand ieseam noi (si cu gasca, sa nu ii uit si pe ei!), am terminat liceul, am dat amandoua la facultate si am intrat amandoua in acelasi oras, in Bucurestiul asta... Si cam asa am ajuns eu la varsta asta...
Deci...nu stiu cum sa spun, dar fata asta mi-a stat in coaste toata viata! Si tare mult ma mai bucur de asta! Si tare mult ma mandresc ca este prietena mea draga!
...Si nici nu stiu cum sa povestesc de cand ne stim noi doua. De la gradinita? Dinainte de gradinita? Dinaintea erei noastre? Pfuuu, ca departe mai este in timp.
Prieteniile astea, cladite in timp si in suflet, dureaza toata viata. Eu asa cred. Si mai cred ca mereu Nico o sa fie prietena mea, si mai cred ca o sa fim mereu una langa alta si mereu o sa stim una de alta. Eu asa vreau sa fie si asa cred ca o sa fie.
Pe scurt, povestea mea este: m-am nascut, am facut eu ce am facut, am intrat la gradinita, atunci (sau inainte de asta, chiar ca nu mai stiu, asa de mica eram si fara de memorie) am intalnit-o pe Nicoleta, am intrat la scoala, Nicoleta a fost colega mea de clasa, am terminat clasa a 8-a, am dansat impreuna la balul de sfarsit, am intrat amandoua la liceu, in orase diferite dar in weekend ne vedeam acasa si...ce prapad era la sambata in discoteca atunci cand ieseam noi (si cu gasca, sa nu ii uit si pe ei!), am terminat liceul, am dat amandoua la facultate si am intrat amandoua in acelasi oras, in Bucurestiul asta... Si cam asa am ajuns eu la varsta asta...
Deci...nu stiu cum sa spun, dar fata asta mi-a stat in coaste toata viata! Si tare mult ma mai bucur de asta! Si tare mult ma mandresc ca este prietena mea draga!
La multi ani, scumpa si draga mea prietena de suflet, si sa iti dea D-zeu inzecit ce-mi doresti tu mie!!! (asta a propos de cat de diplomata si delicata erai tu si le urai "prietenelor" tale, cand erai mai ... tanara, ceva de genul "Ce-mi urezi tu mie, iti urez si eu tie!").
La multi ani, fata frumoasa, desteapta, cuminte si cu minte , care mie imi esti draga! :)
La multi ani, fata frumoasa, desteapta, cuminte si cu minte , care mie imi esti draga! :)
6 mai 2008
P.S. LA MULTI ANI, NICOLETA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu